Murals (2008) by PHANTAST - Graffiti - Cultural Music & Art Association inc. - 98 Milne St. Benleigh

photo19 mozaic

CULTURA FĀRĀ MORALĀ  SI RELIGIE CADE LA NIVEL DE CIVILIZATIE!

 

 

1934 Manole (Emanuel Neuman) despre libertate i moral:
Societatea e în stare s
se opununei msuri tiranice sau imorale numai cînd e ea însăşi foarte moral.
Cu atît mai mult o democra
ie: ea nu se poate lipsi de moral- i nici de regalitate. Cu cît se merge mai departe cu dreptul de vot, cu atît democraii ar trebui sse sprijine pe cele mai rigide principii morale. (Da parcn-a spus-o Montesquieu! La el cuvintele sunt: republică şi virtute.)
Sufragiul e acum absolut: dac
deintorii lui nu sunt înfrînai de moral, vor putea face orice vor, vor putea proclama cele mai imorale msuri pe cale de lege.
Democra
ii nu-i dau seama ce fac atunci cînd, în numele libertăţii scrisului, cer drepturi depline pentru autorii imorali i afirminexistena pornografiei.
Pentru a putea fi liberal
se cere ca societatea sfie întîi supusmoralei.
Cine nu vrea s
îneleagaceastnecesitate i nici nu-i convine so recunoascdeschis, recurge la un subterfugiu i afirm- auzi, m- csocietatea are nevoie de „culturadevrată şi adînc?" E o formulcare cîntrete o mie de tone de greoaie ce e, iar înuntru e goal.
Trebuie s
ai curajul de a spune lucrurilor pe nume: nu ajunge cultura, mai e nevoie de moral.
sta-i cuvîntul pe care-1 evitcu toii i de care se tem: morala.
Cultura singur
nu ajunge: poi sfii instruit i totui brutal, simplist, ntîng i elementar.
Ceea ce cred democra
ii cajunge: aa-zisul sentiment democratic e firete i mai puin suficient. Sentimentul democratic nu-i decît o prere politic, vine i se duce, o iei i o lai dupîmprejurri i potrivit cu interesele tale. Dar morala e temelia culturii i vieii politice a societăţii.
Cultur
ă 'adevrată', 'adîncă', tiinţă 'înaintată', spirit democratic 'puternic' sau 'înalt': vorbe goale, m. Cîtvreme ine de ele, libertatea danseazpe o sîrmsubire, e o ladcu indicaia „atenie! fragil"' încputpe mîini de hamal ameit. O consolideazmorala, numai ea.
Ascult
, morala e izvorul libertăţii, morala e condiia libertăţii, morala e pavza libertăţii.

 

 1935, Manole despre morală şi libertate.

Fundamentul drepturilor naturale e în educaia pe care o primesc oamenii, în mentalitatea lor: ine de ceea ce cred, de faptul cau sau nu o credinţă în vreo regul, de prerea pe care i-o fac - în sensul cel maisimplu - despre cinste i corectitudine.
Nu e nevoie s
ă ştie multe lucruri, e neapratnevoie sfie convini de valoarea unui singur cuvînt, un adjectiv: cumsecade.
Teoreticienii democra
iei privesc prea sus: cred cdistrugînd religia, morala, onoarea, proprietatea, respectul i distincia vor obine totul.
Cînd eu le spun acestor atît de progresiste personaje c
vor pierde totul, sunt luat în batjocur.
Ce leg
tur, spun personajele, poate sfie între viaa de familie i libertatea politic, între morală şi puterile Statului, între educaie i drepturi? Să ştii cgreesc ru de tot, dumnealor.
Dreptul e o disciplin
autonom, dar nu poate funciona decît într-o societate moral.
Prevost-Paradol
i Victor de Broglie credeau cdînd massei sufragiul universal o satisfaci, o împiedici de a mai cere altceva pentru c— ziceau ei - ce altceva ar mai putea cere? Nu puteau bnui cîn curînd massa va cere mai mult, va întrebuina drepturile ei politice în scop nepolitic, va cere unele reforme sociale, apoi Reforma social, apoi revoluii morale i în sfirit catastrofe mintale, totul.

M, poate ce întristtor, dar aa e: ne ateptam snimerim undeva departe, suntem readui pe cale circularla instituiile i ideile cele mai de toate zilele. La familie, la educaie, la cinste, la moralitate am ajuns!
Da, m
, aici e miezul.
Dac
spui clegile trebuie sfie conforme cu idealul de justiie al grupului social, nu ajunge; grupul poate saibun fals ideal de justiie.
Dac
spui cvotul universal va rezolva totul, mini; pentru cvotul universal poate introduce sau aproba tirania. Dacatepi ajutorul de la cultura tiinificeti naiv, tiina nu se sinchisete de drepturile individuale.
Alta e baza drepturilor omene
ti fundamentale i naturale: e imaginea înduioşătoare i înlţătoare, sfîntă şi grava omului cumsecade.
Credin
a în coexistena libertăţii cu surparea principiilor e o glumsau o incontienţă. S-o creadă ăi din Srindar. Libertatea e bun de preţ şi e rar: popoarele care din cînd în cînd, în cursul istoriei, se bucurde libertate au noroc.
tii parcce spune La Rochefoucauld: trebuie virtui mai mari i trie mai multpentru a ti sduci o viaţă fericitdecît pentru a îndura nenorocirea (Nicolae Steinhardt, Jurnalul Fericirii, 2006). 

'HRISTOS A ÎNVIAT' si
"LA MULTI ANI!'

 

Archived News

SFD Log In