Murals (2008) by PHANTAST - Graffiti - Cultural Music & Art Association inc. - 98 Milne St. Benleigh
Mesajul Icoanei Maicii Domnului: Opusul pācatului e Libertatea!
Tradiţia spune că această icoană este aceea care se afla în Biserica Învierii de la Ierusalim şi pe care Maria Egipteanca a luat-o martoră.Când a mers să se închine la Lemnul Sfintei Cruci, din cauza păcatelor ei, o putere nevăzută o oprea să intre în Biserică.
Ea a pus-o martoră pe Maica Domnului „Eghiptissa”, făgăduindu-i lui Hristos că, dacă va putea să se închine, va înceta să mai păcătuiască şi va începe o nouă viaţă, curată şi cinstită.
Si asa a reuşit să intre şi să se închine Sfintei Cruci.
După aceasta, şi-a dus la îndeplinire promisiunea plecând în pustiul Iordanului.
După tradiţie, icoana Maicii Domnului „Eghiptissa” a ajuns în Sfântul Munte adusă de monahii ce s-au retras aici din cauza năvălirilor persane din Ţara Sfântă si se află astăzi în Peșteresa Sfântului Atanasie Athonitul din apropierea Schitului Românesc Prodromu.
Aici se săvârşesc liturghii numai de câteva ori pe an.
În seara de vineri spre sâmbătă din Săptămâna a V-a din Postul Mare se cântă întreg „Imnul Acatist” al Maicii Domnului.
Se face în continuare Priveghere de toată noaptea, cu Dumnezeiasca Liturghie.
Sārbātoarea se sfîrseste cu o agapā. Acesta este hramul Peşterii.
Icoanele sunt "picturā" si "scriere".
Traducerea literală a cuvântului grec εικονογραφία (iconografie) este „scrierea de imagini”.
De aceea, unii creștini ortodocși insistă să precizeze că icoanele se „scriu”, nu se „pictează”.
Acest lucru este explicat prin compararea icoanelor cu Sfânta Scriptură în sensul că, precum Biblia nu e doar o relatare istorică,
icoanele nu sunt simple compoziții artistice, ci mărturii ale adevărului cuprins în Scriptură.
Departe de a fi produse ale imaginației iconografului, icoanele sunt mai degrabă o formă de transcriere a Bibliei.
De-a lungul secolelor, atât în Biserica primară, în timpul persecutării creștinilor de către autoritățile păgâne cât și mai recent, oriunde credincioșii ortodocși au fost supuși unor autorități necreștine, icoanele au fost și au rămas cărțile celor ce nu știu să citească, iar printr-o reprezentare adesea simplificată ele trimit la, și confirmă, credința de bază a Bisericii: Întruparea.
Faptul că Dumnezeu a devenit om, faptul că a purtat El însuși și a sfințit natura umană și materia în general, înseamnă că El poate fi reprezentat cu ajutorul materiei.
Scopul și natura icoanelor este conformă cu Tradiția Bisericii, si din punct de vedere lingvistic se poate considera că orice pictură - atât icoanele, cât și simplele portrete - sunt forme de "scriere".